Depresie, suferință, responsabilitate

Dacă stai și te gândești bine ajungi la concluzia că omul zilelor noastre trăiește mult mai mult decât toți strămoșii săi. Astăzi beneficiem de tratamente și vaccinuri care ne protejează de boli care altădată ucideau. Speranța de viață s-a ridicat enorm în ultimul secol și pare că nu se va opri curând și cu toate acestea, molima care ne bântuie acum este depresia, o boală de care strămoșii noștri nu prea sufereau. 

Sunt mulți care atribuie această boală tinerei generații. Am citit mult pe acest subiect și m-a preocupat găsirea unor răspunsuri din mai multe domenii de activitate. Am căutat în istorie, filozofie, teologie și psihologie, doar doar voi găsi un răspuns care să-mi satisfacă curiozitatea intelectuală. Sunt un om defect pentru că nu mă mulțumesc cu soluțiile date de altcineva. Până nu le pun eu cumva cap la cap, până nu analizez în detaliu orice amănunt, nu prea am stare! Zilele acestea am găsit o legătură între responsabilitate, așteptări și această cumplită boală, depresia. 

În primul rând, trebuie să știți că depresia este o boală și încă una dintre cele mai cumplite. Doar că e o boală perfidă, care nu prea se manifestă la exterior. Depresia nu înseamnă tristețe! Multă lume confundă tristețea, apatia, lenea și lipsa de „chef” cu depresia. Nu este așa! Depresia prezintă un tablou clinic mult mai complex. Adică înseamnă mult mai multă suferință psihică care de multe ori este curmată în mod brutal și definitiv de către bolnav. De aceea este atât de periculoasă! 

M-am tot întrebat: Cum se poate ca tineri valorizați și iubiți de părinți, cum nu au fost cei din generațiile anterioare, să ajungă la depresie? De ce? 

Ar fi mai multe cauze. Sunt însă unele care mi se par atât de evidente că nu înțeleg de ce nu se vorbește mai mult pe tema asta. Sau poate se vorbește, dar nu știu eu. 🙃

De multe ori m-am întrebat de ce unii oameni se simt responsabili pentru viața altora și de ce sar mereu cu indicații, sfaturi și recomandări, impunând altora să trăiască după cum spun ei? Ați întâlnit astfel de cazuri? Sunt acele persoane care au idei puține, dar fixe, care nu prididesc în a-i judeca pe alții după un etalon doar de ei știut.

Sunt cei care te opresc din drum ca să-ți spună ei cum și ce să faci cu viața ta, apoi se supără dacă nu te supui. Am avut și eu parte de asemenea „oameni de bine” care mi-au impus să trăiesc viața cum voiau ei, nu cum simțeam eu. Nu mi-a plăcut! De aceea am căutat să înțeleg ce mecanism se ascunde în spatele acestei atitudini, dar și ce implică pentru cel supus torturii „indicațiilor și sfaturilor” oferite generos.

Am constatat că sunt mulți oameni care fac planuri pentru apropiații lor (în locul lor), sau părinți care visează în locul copiilor lor. Foarte curios, majoritatea acestor oameni suferă cu adevărat atunci când cel căruia îi oferă sfatul nu se conformează, sau nu face ceea ce crede sfătuitorul că e mai bine, sau nu merge pe calea pe care acesta o propovăduiește. 

Ca să dau doar două exemple: să zicem că avem un caz, o persoană (domnul El) care se plânge continuu de problemele fratelui său (probleme pe care se străduiește să le rezolve), iar în al doilea caz o mamă (doamna Ea) care suferă pentru că fiul său trăiește cu o femeie care nu-i este ei pe plac. 

În primul caz, domnul El dorește ca fratele său să aibă un mod de viață nu ideal, dar total diferit de ce trăiește defapt acesta. Domnul El suferă pentru că alegerile sale sunt diferite de ale fratelui său, suferă pentru că acesta (adult acum) nu îl ascultă, așa cum îl asculta când era copil. Nu contează ce simte sau ce dorește fratele său! Dacă domnul El vede drumul și știe direcția spre care trebuie să se îndrepte fratele său, atunci aceasta este singura soluție și orice abatere, oricât de mică îl duce pe domnul El la exasperare și la mai multă suferință. 

În al doilea caz, doamna Ea suferă de ani buni pentru că este nemulțumită de alegerea copilului ei, nefericită că fiul i s-a căsătorit cu o femeie care ei nu îi place deloc. Nu contează ce simte fiul ei! Doamna Ea nu poate accepta că acesta nu vede în femeia de lângă el ceea ce vede ea și nici nu contează că fiul ei e adult și că mai are și copii! Doamna Ea dorește altceva pentru fiul ei! 

Să nu credeți că sunt povești. Sunt oameni care nu pot înțelege că altul (chiar dacă ți-e frate sau copil) poate avea alte preferințe sau alte soluții la probleme, decât văd ei. Oameni care se simt răspunzători de viața altuia și care nu îi dau voie acestuia nici să cadă sau să eșueze, dar nici să trăiască conform propriilor dorințe. 

Fiecare om are dreptul la viața sa! Nimeni nu va putea trăi vreodată în locul altuia! 

Suntem diferiți fizic, dar și în emoții și gândire. Fiecare are emoțiile sale, trăirile proprii, gândurile, țelurile și dreptul său de a încerca să trăiască după propriile reguli. 

Oamenii care sar să dea sfaturi sau care cred că sunt deținătorii unici ai înțelepciunii sunt acei oameni inflexibil, fixiști și înguști care nu sunt capabili să-și trăiască propria viață și atunci încearcă să o trăiască pe a altcuiva.

În viață, fie că ne place, fie că nu, nu putem funcționa în parametri optimi fără reguli. În viață, prima regulă este să-ți asumi responsabilitatea propriei vieți!

Viața altuia nu cade în responsabilitatea ta! Chiar dacă copilul tău a fost dependent de tine mulți ani din viața sa, odată ce a ajuns la maturitate are responsabilitatea propriei sale vieți! 

Să fim atenți la comportamentul și la scopurile noastre!

Nu putem trăi în locul altuia! Nu putem visa pentru altcineva, indiferent cât de apropiat ne-ar fi acesta! 

Depresia apare din pierderea sau din neînțelegerea sensului vieții.

Așa că e ușor de înțeles că un om care simte că responsabilitatea vieții sale aparține altcuiva (frați, părinți), adică un om care așteaptă soluții de la apropiați și care nu își asumă propriile eșecuri (sau care nu învață din propriile greșeli) este un viitor depresiv. 
Cel mai teribil lucru este acela că omului căruia nu i se permite să aibă și să-și urmărească propriile vise sau idealuri i se ia darul cel mai de preț: sensul vieții. Și fără un sens este atât de ușor să cazi în hăul adânc, negru și distrugător numit depresie! 

Tema este prea vastă pentru a fi cuprinsă în câteva fraze și prea interesantă ca să fie rezumată într-un articol așa că voi reveni.