Copilul și tehnologia

Citiți doar dacă aveți copii:

Vă rog să vă concentrați puțin și să citiți textul de mai jos.

أنت لست طفلاً أنت شخص بالغ ولكنك لا تفهم أي شيء.

Nu umblați cu google translate!
Concentrați-vă!
Priviți atent, fiecare șerpișor în parte!
Nu înțelegeți?
Hai să mai încercăm ceva:

သငျသညျကလေးတစ်ဦးမဟုတ်ပါဘူး။ သငျသညျအရွယ်ရောက်ပေမယ့်ဘာမျမနားလည်ပါတယ်။

De asta ce spuneți?
Tot nu ați priceput?

Dacă ați avut răbdare să parcurgeți textul până aici, felicitări!

Sunteți perseverent, ca un copil mic!

Da, un copil, în momentul în care privește în telefonul vostru, asta vede!
Șerpișori (bine, el habar nu are de ce este acela un șerpișor), vede și înțelege cam ce vedeți și înțelegeți voi din textele de mai sus.

Voi nu ați înțeles textele de mai sus pentru că nu ați învățat araba și nici birmana.
Citiți și înțelegeți ușor mai ales în limba română. Dar ați uitat cât de greu ați învățat și cât timp v-a luat ca să învățați fiecare literă în parte. Ce greu a fost când a trebuit să le legați, îmbinați, uniți! Așa ați învățat cuvintele, apoi frazele. Acum vă e ușor. Ați uitat. Și nu vă mai pasă. Nici măcar de copilul vostru?

Când e doar un bebe și îi dați telefonul, se liniștește. Vă lasă în pace.
Voi stați liniștiți.
Până într-o zi, când veți constata ce dezastru a făcut telefonul în creierul celui mic.

Un copil care ia un telefon mobil în mână nu știe ce e acolo.
El nu știe cuvinte, nu înțelege sensuri și nici semnificația termenilor.
Nu știe să citească, nu înțelege semnele, dar este curios!
Este curios, este inteligent.
Vede lumină. Vede stimuli vizuali. Ceva se mișcă. Se mută. Fuge. Dispare. Apare. E fascinat.
E curios ce urmează. Este curios până ce inteligența sa este ucisă, arsă, pârjolită. Până privirea îi rămâne ațintită doar pe ecran. Altceva nu mai contează. El vrea telefonul! Să vadă acolo, ce mai urmează. Ce vine după…
Învață să închidă. Să deschidă. Să apese butoane. Apoi…
Apoi vrea telefonul din ce în ce mai des. Nu se mai oprește din butonat, nu se mai calmează, nu mai poate fi atent la altceva …

Când dăm unui copil un telefon, în creierul acestuia se activează o zonă care transmite semnale în tot organismul, prin hormoni care migrează de la un organ la altul. Este zona care face copilul dependent, un sclav.
Un copil dependent de telefon are un sistem imunitar slăbit. Un copil cu un sistem imunitar slăbit răcește ușor, face febră sau tușește din orice.

Orice copil este extrem de vulnerabil, mult, mult mai vulnerabil decât un adult.
Creierul copilului este extrem de fragil! Numai că părinții nu înțeleg asta. Nu pricep că se pot bucura de liniște doar câteva luni, dar că pot suferi, câteodată, o viață întreagă.

Orice specialist vă poate vorbi despre efectul profund nociv al tehnologiei.
Nu insist cu prezentarea dezastrului din creierul micuțului. Vă spun doar efectele. Un copil dependent de tehnologie:
Nu va avea răbdare!
Nu va PUTEA învăța ușor!
Nu va avea voință!
Nu va fi capabili de discernământ!
Nu va ști să-și gestioneze furia sau frustrările!
Nu va avea empatie sau milă!
Nu va fi niciodată recunoscător!

Va suferi. Va face terapie. Își va reveni greu, îngrozitor de greu, pentru toată familia!

Acum, că știți ce face un telefon cu mintea micuțului vostru, ce spuneți:

Merită?

Mulțumesc!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.